Autorizat în 1926 de arhitectul Constantin Canănău și inaugurat în 1930, Cinematograful Marconi, a cunoscut perioada sa de glorie până la naționalizarea din 1948. În paralel cu proiecțiile de film, pe mica scenă se montau și spectacole de teatru și de vodevil.
Cinematograful de pe Calea Griviței a fost denumit în memoria lui Guglielmo Marconi, fizician italian recompensat în 1909 cu premiul Nobel pentru Fizică, în urma contribuției lui la dezvoltarea telegrafiei fără fir. În ton cu schimbările impuse de proaspătul regim comunist, numele a fost schimbat din Marconi în Alexandru Popov, un alt fizician considerat inventatorul radioului și a cărui muncă s-a bazat mult pe descoperirile anterioare ale lui Marconi. În cele din urmă, prin anii ‘60, în acord cu noile linii ale național-comunismului, numele a fost schimbat pentru a treia oară în Cinema Dacia. Până la închiderea sa, clădirea a funcționat ca cinematograf de cartier.
mai mult la :
Cinema Marconi in prezent, interior. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob
“Cinema Marconi a fost considerat una dintre primele încercări de arhitectură în stil Art Deco din România”
“Ridicat între anii 1926-1927, după planurile arhitectului Constantin Cănănău, cinematograful Marconi a fost considerat una dintre primele încercări în stil Art Deco din România (..). Așa cum este prezentată în planșele desenate de arhitect, fațada se înscrie în direcțiile Art Deco, la care sunt adăugate elemente de decorație specifice Art Deco. Accesul în clădire se evidențiază prin abundența detaliilor( vitraje, feronerie) -fapt care conferă eleganță acestora figurând denumirea cinematografului în grafie geometrizată. Se poate observa o împărțire clară a fațadei în trei registre orizontale: registrul inferior-accesul în cinematograf, suprafețe vitrate de mari dimensiuni datorate poziționării spațiilor comerciale; zona intermediară, aproape dublă ca înălțime, unde predomină plinul, însă penetrat pe alocuri de goluri de mai mici dimensiuni și de două fante vitrate verticale, marcând poziția circulațiilor verticale. Respectiv, registrul superior, unde apar reprezentate numeroase basoreliefuri emblematice și pinacluri stilizare cu trimiteri la cultura egipteană”, Monica Buică, “Art Deco în arhitectura Spectacolului: Cinema Marconi / Dacia”, material apărut pe site-ul artdecobucharest.ro. Despre Bucureștiul Art Deco am mai scris aici.
mai mult la :
În 1911 Grigore Pristăvescu solicita autorizație pentru modificări aduse clădirii din Calea Grivitei 137. Pe planurile de la dosar apare “prelungirea salei mari”, dar proprietarul este P. Chirculescu. Sala de vreun fel sau altul, pe locul din Calea Grivitei 137 chiar a fost ante 1926. Interesant este că Lista Monumentelor Istorice din 1992 menționează “Hotel și Cinematograf Marconi 1920-1930” la adresa binecunoscută
mai mult la :
Spațiu muzeal cinematografic senzorial „Marconi”- București
Descoperă mai multe la Matinal ⓜ mapamond media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
